Draft Day

Au mai fost zile ploioase cînd s-a ținut Draftul, dar cu siguranță că aceasta a fost prima dată cînd s-au declarat în mod oficial vești atît de neliniștitoare. S-a ținut la Adam Müller-Gutenbrunn. Am ajuns puțin mai tîrziu, fiindc-am adormit (din cauza vremii). Mi-am pus haina pe-un scaun mai în fața sălii, aproape de oaspeți, că locurile din spate se vedea că-s deja ocupate, abia am ajuns să-nfulec o brioșă și să beau o cafea în hol, după care m-am întors, l-am văzut pe RMG ciocnindu-se ușor cu rucsacul de Laszlo Szabo, i-am spus că am un loc liber lîngă mine, și, pînă s-apuce toată lumea să se așeze bine și să se familiarizeze cu atmosfera, cu decorurile (era un pom de Crăciun lîngă ecran), cu vecinii, Marc a deschis ședința. Credeam c-o să fie la fel de plictisitor ca-n celălalte dăți dar speram că veștile vor fi cel puțin tot atît de încurajatoare, chiar dacă asta însemna să fim aburiți frumos. A-nceput Laszlo ca de-obicei. Hm. Părea cam trist, sau doar obosit sau îngîndurat sau și-și ? A-nceput cu cîteva slide-uri cu viziuni/filozofii R&D, unele mi le-am notat în carnețel. Emotional is allowed. (Hm!) Cică se caută individual performance in a full project. A team has at least one member which routinely exceeds the rules. Accentul se pune pe breaking the rules. Că jobul nu înseamnă să urmezi întotdeauna ordinele. Relevant accidents happens every time, like in life-planning și că here statistical is not applicable. Ca întîlnirea perechii, totul se face prin pură întîmplare. Non-linear but holistic. Octopus. Ierarhical but networked, networked but not shared. Not independent but autonomous. Și că nu obții rezultate rezolvînd probleme ci exploatînd oportunitățile. Ok, asta mi s-a părut interesant, recunoașterea individualului. Îmi place că stilul lui nu este ingineresc, adică plat, ci vede firma ca un living organism, cum s-a exprimat în alte dăți. Apoi a ajuns la lucrurile practice, lumești. Cuvinte cheie: criza economică, clienți nemulțumiți, merging, delocalizare. Peste cîteva zile va fi o ședință cu acționarii în care se va anunța noua organizare a companiei iar el nu știe sau nu ne poate spune ce se va discuta acolo, dar se pare că va veni un tsunami de schimbări. Să ne așteptăm la orice. Glup ! Aproape că transpirasem. Jocul cu numărul oarecare din 3 cifre, pe care le permuți, le scazi, iar le permuți și le aduni și tot 1089 iasă, indiferent de nr.-ul ales inițial. Na, ce vrea să-nsemne asta ? Ca un vis urît, dar nici nu începuse bine. Mă uitam înspre ușă, să vină DAB, CEO-ul, să ma refresh-uiască atmosfera, cu ce rezultate bune am avut, în fond vom primi prima de Crăciun. Dar și el, în ciuda faptului c-a făcut pe alocuri lumea să rîdă, ne-a vorbit despre lentoarea construiri unei autostrăzi în Ro, și calitatea și garanția acesteia de 'lapte praf' (zis în românește), problemele cu 'the furnizors', scăderea cifrei de afaceri a firmei în 2008, urmînd trendul pieței, necesitatea unor contracte mari cu statul, despre competiția inegală cu chinezii care dau și pe gratis ca să-și impună produsele, despre cum marketingul și superficialul influențează și chiar stabilește valoarea de bursă a unei companii. Că vrea doar să fim lăsați să lucrăm. Și să ne întîlnim la Petrecerea de Crăciun, că la anul, cine știe, poate o vom ține într-un McDonalds, c-am încăpea ! Asta a fost o lovitură ! E firesc că după asta, în pauza de prînz, nici nu mai aveam o poftă de mîncare deosebită. Mîncarea a fost grea, bazată de porc, prăjeli, cotlet, piftii, mezeluri de casă. Și cam puțină, cum zicea Woody Allen. În pauză am mai intrat în vorbă cu unii francezi, dar erau cam asaltați de boșii locali. Ce drăguță e TPL-a de B10 ! Are un nume care mă face să visez, Raphaëlle, foarte muzical. Femeie adevărată, cum nu prea am văzut pe-aici, tînără, poate un pic mai tînără ca mine, cu părul pînă la umăr, periat, neprins. Feminină, dar sigură, zîmbitoare dar modestă; și calmă, figura ei te liniștea parcă. Avea și o aluniță pe nas, care-i dădea un aer simpatic. Și mă topeam după franceza ei nativă ! Însă păcat că purta verighetă, sau era doar un inel, cine știe, sînt atent la așa ceva, îmi scînteiează imediat cînd ceva nu-i în regulă. A urmat prezentarea slide-urilor cu status-ul firmei, cota de piață în telecom, hm, abia locul 4 în lume, parcă știam că era mai sus, sau cu o felie mai mare; sau au pierdut ? dar cînd s-a-ntîmplat asta ? A, mulțumiri pentru rezultatul audit-ului. Pfff ! Oare ne va mai folosi ? La prezentarea proiectelor n-am fost f. atent, și mi s-a părut c-a trecut repede, cu gîndul în background numai la norii întunecați de deasupra firmei, care era peste drum și care păreau că se adună și deasupra capului meu. B12 e o vitamină, sper s-o mai apucăm! S-au prezentat doar 3 filmulețe. Americanii au trei site-uri, foarte mari; văzute din avion par niște baze lunare autonome. Majoritatea personalului lor, inclusiv CEO-ul, prezent și el în sală, sînt indieni și asiatici, dar născuți în State. Chinezii au tot 3, și nu doar la Shanghai; tocmai au mai angajat 200 de omuleți; dar filmul lor a fost vulgar, umor chinezesc, amenințător, cu împușcături. Cu ce le fac ei spionilor, și că nici extratereștrii nu pot să pătrundă acolo la ei. Și șantajist, cu o doi dansatori, unul o scapă, ea îi cere socoteală și el pac-pac ! Brr, horror !! Liniște în sală. Despre filmul din Timișoara nu mai are rost să zic nimic; a aruncat o lumină de amatorism, ca de fiecare dată. Cînd am ieșit de acolo era întuneric și ploua destul de tare.