duminică, 7 decembrie 2008
Audit
E vremea, moda, audit-urilor. După aproape doi ani de la intrarea în UE, au început să vină și aici, la noi. La început auzeam acest cuvînt pe la știri, din ce în ce mai des parcă, dar fără să-i dau importanță. Și Tata mi-a zis că va avea la servici un audit de la o comisie europeană. Apoi am auzit o femeie într-o librărie cerînd o carte despre audit; librara i-a adus una, era groasă și scumpă, 90 de roni. La noi s-a anunțat că vom avea un audit ISO de la o companie mare, TÜV, încă de acum 6-7 săptămîni. Și ”ce mai freamăt, ce mai zbucium” ! Nu se prea știa la început clar despre ce-i vorba. Așa că am început cu făcutul curățeniei prin birouri. Dat prin shredder-e și aruncat documentele obsolete și păstrat numai ultimele versiuni, sincronizate cu DIAMS-ul; și aveam ce arunca: mai aveam prin dulăpioare, pe rafturi, pe sub mese, documente de pe vremea vechiului proiect. Desigur că o parte din ele le-am aruncat anul trecut, înainte de-a pleca în concediu. M-am simțit ușurat după ce am scăpat de ele, de parcă am scăpat de-o povară, de-un complex; în multe din ele nu mă mai uitasem de ”n” ani, fr-uri printate, design memo-uri, doc-uri de high level design; altele însă, pe care le-am folosit mai des, chiar la începuturi, îngălbenite de vreme sau cu pete de cafea, cu însemnări și adnotări pe margini, mi-au trezit amintiri, nostalgii chiar. Eh, pe majoritatea însă le am și-n format electronic, dar pe hîrtie e mai ... drăguț. Apoi a trebuit să facem niște cursuri online, din Virtual Campus. Unul despre Quality altul despre Electrostatic Discharge cu întrebări, exerciții și un examen final, și diplomă pdf trimisă prin mail la secretariat ! Apoi platformele - la asta n-am fost implicat - dar cînd m-am dus pe platformă mi se părea că am nimerit într-o altă companie, sau într-un film. Curățenie, dungi galbene fosforescente pe jos, printre echipamente, căblăraia adunată în fascicule ordonate și marcate cu etichete pe fiecare cablu, totul la locul său, nu ca-nainte, în încurcătura aia ca de spaghetti. (Bineînțeles că totul va reveni la starea inițială în cîteva săptămîni, sînt convins, aici nu-i Germania.) Trebuiau puse la punct documente despre proiect, de la specificații de sistem și de subsistem, la managementul codului sursă pe care-l scriem. Apoi a sosit francezul acela, de culoare, Eric N., care ne-a ținut (din nou) o prezentare, extrem de plictisitoare, în Big Meeting Room, despre fazele proiectului, de la SubDR-0 la MR-6, invenția numită Draft Maturity Model cu certificatele obținute de-a lungul anilor precedenți. Omul ăla are job-ul cel mai sigur din companie - greu de crezut că s-ar găsi un altul mai răbdător ca el într-unul din site-urile ALU din lume să facă lucruri atît de necesare de boring. Între timp, periodic (aproape zilnic, de fapt) ni se trimiteau documente prin email, de la vreo 4-5 oameni din mgt, despre organizarea proiectului, și who's who, toți cu rugămintea de a le citi; de parcă aveai ce să citești! Cînd vedeam de exemplu arborele ierarhic, adînc, al companiei-mamă, atîția oameni plătiți degeaba, mi se făcea silă. În Trash cu ele ! Oricum, scopul auditului e și acela de a detecta slăbiciuni, ajutînd la soluționarea sau optimizarea unor probleme/procese. Păcat ca unii s-au stresat prea tare, ca DGH, care, ca de obicei, face ca porcușoru' isteric de vreo cîteva ori pe săptămînă, și au încercat să strice o parte din farmecul acțiunii. Bine, el se stresează din orice, de la încruntarea la vederea unei căni (chiar dacă spălate!) sau cutii de ceai prin birou, sau a unei foi de hîrtie nefolosite, pînă la obișnuitele crize de nervi la observarea lipsei unui link la un document pe pagina de Intranet a echipei. După ce venea de la cîte o ședință, propaga din ce-n ce mai mult stres iar cînd ne-a zis că (cică) este unu' în comisia de la audit (iarăși!, cică, fără simț al umorului :) ) care va bîntui prin birouri și va întreba la întîmplare angajații despre chestiuni teoretice și acronime, atunci am știut că nu va fi așa, ca nu vom fi implicați direct și că totul ține de modelul românesc, de a ține angajații sub tensiune degeaba. Și am avut dreptate. Iar feedback-ul firmei de audit a fost pozitiv, deși cică (!) au fost surprinși ca un colectiv atît de tînăr (media de vîrstă e f. scăzută față de firmele din Occident, fiindcă mulți pleacă) respectă certificatele ISO de R&D. Oare ce credeau, că lucrăm după ureche ? Scria în mail și că s-au interesat de oamenii cu high technical expertise, despre cum se ocupă compania de ei. Hm, mă-ntreb și eu !
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu